n-am privit totul cu atenție chiar dacă natura
are forță, natura gândește cu inima cu trunchiurile
cu trecerile
ce dacă atât de multe s-au adunat de strigat lumii
ce dacă nu înțelegem gravitația decât parțial
tu zâmbești
durerile risipesc mucegaiurile firii
mai bine du-mă de partea celorlalte cuvinte
vulcanii erup în tăcere totul pare impersonal și
abstract dar tu zâmbești și
gândurile confirmă
firea pulsatorie a universului închidem ochii vedem
adevăruri săpate în piatră, adevăruri întregi pe care
le-am analizat fragmentat și poate de aceea
n-am înțeles nimic dar
tu ai venit ai spulberat basmul
ai urcat în mine fără niciun motiv aparent
ca o ciudată revoluție a sângelui ca o întinerire ca
o realitate
în locul atâtor întrebări asupra eternității
și atunci
m-am trezit
sursa foto: internet