o mie de ani lumină

simți tu, făptură, cum s-a repezit lumina
în fumul lentilelor, simți?

copilărește și așa, fără nicio teamă
ca o mie de sori laolaltă
ca o mie de mâini întinse spre dulcele
întrevăzut din temnița
timpului

te privesc, te privesc cu o mie de ochi
ca și cum
aș renaște-n privire și m-aș întoarce
la alba și strania și
atât de demult uitata noastră
nevârstnicie

ca și cum 
lumânarea din carne ar aprinde
prin foc
prin răbdare și
prin memorie –

candela tăcută, nesfârșit curgătoare
a nemuririi

IMG_20171208_2040070

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s