cuvinte in cana de lut #2 (rezolutii)

Motto:
Acesta este cel dintai presentiment al vesniciei: Sa ai vreme pentru dragoste. (Rilke)

    • Sa citesc “altfel”, mai mult, mai serios, mai profund, mai atent, mai calitativ. Sa-mi fac fise de lectura, citate, pareri, comentarii. Mai stii sindromul inventat de mine, “studenta in mansarda”? Sa traiesc, sa respir, sa citesc si sa simt viata ca si cum n-as fi trecut inca prin grozavii (trans)formatoare, ca si cum nici nu mi-as pune problema iesirii din timp, caci prea putin mi-ar pasa si as constientiza timpul.
    • Sa iubesc dincolo de absenta reactiei, fara a presupune nici cel mai mic rau in celalalt, trecand peste instinctul ascutit care face gandirea sa preia conducerea si manifestand instinctul calugaresc, latent si eliberator. Sa iubesc simplu, fara a ghida viata iubirii si fara asteptari, lasand sentimentele sa respire de la sine, ca acele unui brad pe inaltimi. Pentru ca am ajuns déjà la un nivel considerabil al iubirii neconditionate, sa nu fac rabat sub presiunea fortelor din subconstient (placere, vanitate, false impliniri, etc).
    • Sa stabilesc (si sa exprim) un echilibru intre forma si fond in ceea ce priveste fiinta proprie. Cum arat si cum gandesc, cum socializez si cum ma retrag, cum ma imbrac si cum ma dezbrac, dependenta de carapace si independenta fata de societate, sa ma pozitionez onest in propria mea constiinta, sa accept si sa decid unde doresc sa schimb ceva.
    • Sa caut mai mult chintesenta lucrurilor si sa trec mai rapid peste amanuntele care nu ma caracterizeaza. De manageriat trairile care impiedica forme inalte ale armoniei. Whatever that means.
    • Sa extrag din maturizare numai ceea ce poate rupe lanturile. Sa refuz partea de plumb a trecerii. Crestere in spirit, zbor inalt, Dumnezeu.
    • Sa fac o lista de lucruri care ar ajuta la usurarea inimii. Creativitate.
    • Sa-mi limpezesc (lamuresc) ce pasi concreti as avea de facut in continuare catre mine insami. Sa scriu.
    • Sa scriu. Sa scriu. Sa scriu.
    • Sa nu ma mai cramponez de idea vindecarii pe niciun plan, sa nu mai intru atat de adanc in teorii. Vreau adevarurile proprii, cu strambatatea si ciobirile lor cu tot. (“Lectia despre cub”, Nichita!). Rabdare in descoperirea si scoaterea din umbra a acestor adevaruri.
    • Sa citesc neaparat “Muntele Vrajit”.

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s