Victor Hugo – “Autobiografia mea intelectuala”

Standard

Primul gand care mi-a venit in minte dupa ce am lasat cartea jos a fost: “are stofa de Biblie”. Nu pentru ca ar putea sta la baza vreunei religii, dar pentru ca te ridica la un soi de religie universala, la Natura si la “viata cea adevarata” prin coborarea in adancul sinelui si mai ales prin scrutarea mortii. O lectura care te transforma si te readuce din zadarnicia si iluzia materiei la cateva valori spirituale esentiale: constiinta, eternitatea, Sufletul, datoria, asumarea suferintei ca treapta, ca realitate, ca firesc.

Nu e chiar usor sa traversezi cartea, este densa si inalt filozofica, este mai degraba un manual despre intelegerea lui Dumnezeu. Dar exact de aici vine bucuria, invierea si inaltarea cititorului ! Sa recomand aceasta carte e ca si cum as recomanda Omului sa deschida ochii in bezna si sa priveasca atent raza sinelui propriu, la capatul careia se afla Infinitul. O carte mai ales pentru cei care cred ca intr-o zi nu vor mai fi, caci vor incepe negresit sa metamorfozeze in ei aceasta credinta si sa-si presimta propria nemurire.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s