“vantul in frunze”

poetic si… curat.

Cateodata doare claritatea cu care ii vad fiecaruia rostul in curgerea vietii mele. Inteleg, simt prea mult, ca sa pot ramane constant pe ape. Debarcarea imi este vitala, caci limpezimea devine taioasa si numai eu imi stiu exact refacerea. M-as ascunde intr-un ochi de copil care priveste pe cer urmele avioanelor ca pe niste pasari inventate de el insusi. As zambi. Mai stii? Eu, inventatoarea de sindroame, dadusem nume celei mai sonore taceri care ma facuse vreodata sa plang: “vantul in frunze”. In timp ce tu, strain si intim in acelasi timp, priveai prin celalalt ochi de copil, alte urme pe acelasi cer.

One thought on ““vantul in frunze”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s