Eclipsa de Soare

Standard

mi se părea că tot ce ți-aș putea spune
o mai spuseseră deja alții,
alții și mereu, mereu aceiași,
dar

lacrima și tot praful de pușcă trebuiau
rostite totuși în lumină
bubuite deodată cu marea furtună

care avea să elibereze dorul de sine
poarta sărutului

și Cuvăntul.