IMAGO DEI – Puncte de convergență între psihologia analitică a lui C.G.Jung și antropologia creștină / J.C.Larchet

C.G. Jung (1875-1961)

Departe de ateismul lui Freud și de judecățile negative referitoare la fenomenul religios, Jung a manifestat de-a lungul întregii sale vieți un interes profund față de religii, atât occidentale, cât și orientale, interes care i-a marcat în mare parte reflecția teoretică și practica terapeutică. După cum notează R. Hostie, ”este cu totul rar ca un psiholog să acorde religiei un rol atât de preponderent cum a făcut Jung”.

Legătura lui Jung cu Creștinismul a fost mult studiată și în multe cazuri apreciată pozitiv atât de teologi catolici, dintre care unii au văzut în ea ”un zid de apărare în fața ateismului freudian”, cât și de teologi protestanți. Simpatia lui Jung față de fenomenul religios în general și față de creștinism în particular și integrarea dimensiunii spirituale a omului în concepția și în practica sa psihoterapeutică au atras, mai mult decât psihanaliza freudiană, mulți pacienți, dar și psihoterapeuți creștini, doritori să păstreze o legătură între fundamentele teoretice ale practicii psihoterapeutice și credința lor creștină.

Examinarea gândirii lui Jung pune în evidență unele puncte de convergență cu antropologia creștină. În plus, caracterul plastic al multor concepte ale lui Jung se pretează adesea la o interpretare pozitivă a acestora în cadrul gândirii creștine.

Un prim punct de convergență între gândirea lui Jung și antropologia creștină așa cum este ea definită de Sfinții Părinți ai Bisericii Răsăritene este că sănătatea și bolile psihice ale omului se raportează la sensul pe care acesta îl dă ființei sale. Mai precis, pentru Jung, ca și pentru antropologia creștină, boala și sănătatea psihică a omului se definesc în mare parte în raport cu ceea ce definește acest sens, și anume atitudinea sa religioasă. ”Fiecare om, scrie Jung, suferă mai întâi pentru că a pierdut ceea ce religiile în vigoare au oferit dintotdeauna adepților lor, și nimeni nu este cu adevărat vindecat atâta vreme cât nu și-a regăsit atitudinea religioasă”. Urmarea logică a acestei afirmații este că problema vindecării este o problemă religioasă.
Spre deosebire de Freud, care vede în religie un factor patogen, Jung consideră că absența religiei în societatea contemporană este sursa multor tulburări mintale.”Pentru mine este evident, scrie Jung, că angoasa (care are un rol esențial în cele mai multe dintre bolile psihice) nu e provocată de învățăturile religioase, ci mai curând de lipsa lor”.

În întreaga sa operă, Jung subliniază caracterul structurant al simbolurilor creștine în ceea ce privește viața psihică. Antropologia lui Jung, în fundamentele sale, pare mult mai echilibrată decât cea a lui Freud, în măsura în care ea respinge absolutizarea freudiană a sexualității, care face din aceasta motorul aproape exclusiv al vieții psihice, pentru a reda sexualității un loc oarecare printre ceilalți factori ai vieții psihice. În această perspectivă, Jung are o concepție mai elastică despre libidou decât Freud. În timp ce pentru acesta din urmă libidoul are de la bun început o determinare sexuală, pentru Jung este vorba despre o ”energie plastică”, aprioric neutră și nedeterminată, care poate fi investită în cele mai diferite obiecte.

O altă deosebire între Jung și Freud, care apropie antropologia lui Jung de antropologia creștină răsăriteană, este aceea că, în timp ce Freud consideră că primii opt ani de viață ai omului condiționează întreaga sa devenire psihologică, Jung crede că dificultățile psihologice pe care le întâmpină omul sunt întotdeauna – oricare ar fi legătura lor cu trecutul – o problemă actuală, care poate fi rezolvată plecând de la situația și starea sa psihologică prezentă. Această concluzie este în deplin acord cu concepția patristică, după care, în orice stare s-ar afla, omul poate întotdeauna dobândi vindecarea, având în fiecare moment – prin colaborarea (sunergeia) dintre har și propriile puteri – posibilitatea de a rupe radical cu trecutul și de a realiza o schimbare totală, o convertire (metanoia) a felului său de viață.

Noțiunea de inconștient colectiv și teoria arhetipurilor, legată de ea, pe care le aflăm la Jung, par să concorde cu ideea patristică că omul poartă în adâncul ființei sale, ca o pecete, chipul lui Dumnezeu, care-l îndreaptă în mod dinamic spre El. Conceptul de imago Dei joacă, de altfel, în antropologia lui Jung un rol esențial.
Ideea lui Jung potrivit căreia terapia sufletului consistă în ieșirea din limitele Eului pentru a ajunge la Sinele persoanei, integrând dimensiunii conștiente a personalității dimensiunea inconștientă, pare și ea compatibilă cu antropologia creștină, dacă prin aceasta se înțelege faptul că omul este chemat să ajungă la o altă dimensiune a sa, de care nu este conștient în mod spontan și în care-și va putea depăși limitele actuale ale naturii lui căzute; e vorba de dimensiunea ”omului celui lăuntric”, a ”Împărăției cerurilor ascunsă în noi” – pe care Sfinții Părinți ne cheamă s-o descoperim atunci când îndeamnă (ca altădată platonismul): ”Cunoaște-te pe tine însuți!” – și care i se descoperă omului încetul cu încetul de-a lungul unei vieți de nevoință. În această perspectivă, concepția lui Jung – potrivit căreia eul conștient (adică cel definit prin conștiința primară sau spontană de sine) nu înseamnă decât o mică parte din noi, și datoria noastră este să realizăm în noi ”omul deplin” (Sinele, cum îl numește Jung) printr-o conștientizare complementară a unei părți fundamentale din noi, mai greu de sesizat – e de apreciat în ceea ce privește intenția generală, cu atât mai mult cu cât Jung afirmă că Sinele corespunde chipului lui Dumnezeu în om.

*********************

Recomand: Jean-Claude Larchet, Inconștientul spiritual – Adâncul neștiut al inimii, Ed. Sophia, București, 2009.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s