O scurtă idee din Jurnalul lui Noica

Până la un moment dat ceilalți văd în tine posibilul: sunt buni. De la un moment dat încep să te fixeze într-un real: sunt răi. Totul este să-ți aperi sau să-ți recucerești bunătatea. Să redevii un pachet de posibilități. ***Constantin Noica, Jurnal de idei, București, Humanitas 2017

Fără zgomot: aceasta e creșterea adevărată! / C. Noica

Între apatie și agonie. Fără zgomot, aceasta e creșterea adevărată. Cu câtă bucurie nu te întorci la ea, după ce ai rătăcit printre toate lucrurile acelea scrise cu majusculă: Cosmos, Ființă, Neființă, Istorie. E un ocol până la noi înșine, dar să nu regretăm niciodată ocolul, de vreme ce ne-am redescoperit. Stă în rosturile problemei…

Rupt de ceva, în drum spre altceva / Constantin Noica

Singurătatea absolută? O concep câteodată așa: în tren, pe un culoar ticsit, stând pe geamantan. Ești atunci departe nu numai de orice om, mai ales de cei care te împiedică să te miști; dar ești departe și de orice punct fix în spațiu. Ești undeva, între o stație și alta, rupt de ceva, în drum…