Duios și devotat îmi „cântă” și mie de peste un deceniu Prietena mea poetă, CAMI, cu zâmbetul ei ca un Psalm – mereu bun și trist, rezistent și fragil, tulburat și lin deopotrivă; îmi cântă ca de sub puterea Adevărului care, până a ne limpezi și-a ne aprinde bucuria, ne adâncește mai întâi în căutări…
Tag: efemer
Tu, care treci prin ochiul adânc al marelui cer… (Triumf Poeziei, fragmente) / Petru Creția
Poezia îl ajută pe omsă moară râzând de bucurierâzând în ochii iubiriirâzând în ochii plini de aprige astre ai morțiirâzând fericit în ochii uitării. Ca sângele viu, ca puterea luminii și ca baterea mării zvâcnește poezia în trupul nemăsurat și impalpabil al lumii, sens, contrasens, convertind alternanța atâtor ritmuri fără sens într-o legănare extremă de…
Vai de cel care trăiește cu ochii ațintiți asupra lumii materiale, cu spatele întors către lumea necunoscută! / V. Hugo
Visarea e odihna gândirii, extazul e odihna contemplării. De ce n-am avea un trup (în cealaltă viață), un trup subtil și diafan, în comparație cu care trupul omenesc ar fi doar o schiță nefinisată? Vom mânca? De ce n-am trăi, de exemplu, asemenea florilor, care n-au ore de masă, dar care câștigă și pierd neîncetat,…
