Duios îmi cântă Mozart Lacrimosa / Camelia Vasiliu

Duios și devotat îmi „cântă” și mie de peste un deceniu Prietena mea poetă, CAMI, cu zâmbetul ei ca un Psalm – mereu bun și trist, rezistent și fragil, tulburat și lin deopotrivă; îmi cântă ca de sub puterea Adevărului care, până a ne limpezi și-a ne aprinde bucuria, ne adâncește mai întâi în căutări…

„Stă Iisus la o fereastră stinsă”- Icoana bunicei / I.Teodoreanu

Transcriu această poveste pentru bunica mea Reveica, rugându-mă ca porțile cerului să i se deschidă blânde și îngăduitoare, căci ieri (26 februarie 2021) a plecat în Sus. Umbre am și eu, umbre ai și tu, cetitorule, călătorule spre moarte, frate al trecerii mele. Și iată-l și pe Iisus alături de noi, veghind înalt în marea…

Doamne! Cine sunt eu? Ce ignor din ceea ce eu simt că sunt? – Vecin cu viața / Fernando Pessoa

Drumul pe care înaintezExistă doar în mine.*Ființa mea e centrul pentru toate și tot.Eu sunt universul care gândește(Atenție numai: acum vreau să plâng.)(Vă previn: gândesc și sunt mut.)Mă doare cartea a cărui studiu l-am începutAlcătuită doar din neînceput.*Cine l-a făcut pe acel care astăzi sunt?Ce putere stranie și ocultă se află-n lăuntrul meuÎncât m-a fixat…

Omul – Hieroglifă a Cosmosului / R. Steiner

Exprimându-și propria trăire, omul ar trebui să spună de fapt: Verticala mea, dimensiunea mea activă, dimensiunea mea cuprinzătoare sau extensivă. Apartenența omului la întregul Cosmos era mult mai apropiată unor direcții mai vechi ale cunoașterii decât îi este prezentului nostru. Dacă ne-am întoarce în perioada culturală egipteano-caldeeană am vedea că în acea epocă omul nu…

Există în deznădejde o amărăciune fecundă, sămânța unei virtuți pe care e greu s-o ai în altă parte / Al. Mironescu

Nu ești o carte de gând omenesc ticluită: În amurgul lumii noastre de tinăTu plină de dumnezeiască lumină linăEști însăși inima lui Hristos descoperită. Lăsată nouă spre biruirea restriștii,Eternă diată a Domnului Sublim,În teascul inimii lor te-au diortosit evangheliștii,Ca și noi, nu cu ochii, cu inima să te citim. V. Voiculescu – Evanghelia Eu nu…

Demonul (fragment) / M.Lermontov

Prin vinetele spații clareZbura un înger luminos,De pe pământul șters în zare,Purtând un suflet păcătos;El, îndoielile, oftatulLe risipea, vorbindu-i blând,Cu lacrimi îi spăla păcatul,Și chinul i-l gonea din gând.Dar tocmai începu, ca visul,Să se audă paradisulCând, cu făptura-i răsculată,Tăindu-i calea prin văzduh,Din bezna iadului, deodată,Țâșni îngrozitorul duh.Puternic sta, ca o furtună,Precum un fulger strălucea,Și-n cutezanța…

Cele două înțelesuri ale inimii / Dumitru Stăniloae

Există o inimă ca centru ascuns al minții, ca față a ei întoarsă spre Dumnezeu: supraconștientul sau transconsștientul. Ea rămâne închisă pentru conștiința noastră, atâta vreme cât ducem o viață inferioară automată, închisă în orizontul văzut al lumii. Sf. Marcu Ascetul spune despre această inimă că este partea dinăuntru a catapetesmei în care S-a sălășluit…