Tăcută ești, draga mea mamă, tăcută / Grigore Vieru

Și toți suntem luminați de-o bucurie neînțeleasă. SPRE CHIPUL TĂU Departe nu alerg ca râul,Că cine uită se destramă. Cu roua spicului sub pleoape Mă-ntorc spre ce mi-e sfânt și-aproape: Spre chipul tău de aur, mamă,Și-mi curge sufletul ca grâul. TĂCEREA MAMEI TăcutăEști, draga mea mamă,Tăcută. Ca mierla Ce-nhamă, deshamă,Ca mierla. Ca frunza Când merge…

Duios îmi cântă Mozart Lacrimosa / Camelia Vasiliu

Duios și devotat îmi „cântă” și mie de peste un deceniu Prietena mea poetă, CAMI, cu zâmbetul ei ca un Psalm – mereu bun și trist, rezistent și fragil, tulburat și lin deopotrivă; îmi cântă ca de sub puterea Adevărului care, până a ne limpezi și-a ne aprinde bucuria, ne adâncește mai întâi în căutări…