Singurătatea absolută? O concep câteodată așa: în tren, pe un culoar ticsit, stând pe geamantan. Ești atunci departe nu numai de orice om, mai ales de cei care te împiedică să te miști; dar ești departe și de orice punct fix în spațiu. Ești undeva, între o stație și alta, rupt de ceva, în drum…
Tag: poem
Demonul (fragment) / M.Lermontov
Prin vinetele spații clareZbura un înger luminos,De pe pământul șters în zare,Purtând un suflet păcătos;El, îndoielile, oftatulLe risipea, vorbindu-i blând,Cu lacrimi îi spăla păcatul,Și chinul i-l gonea din gând.Dar tocmai începu, ca visul,Să se audă paradisulCând, cu făptura-i răsculată,Tăindu-i calea prin văzduh,Din bezna iadului, deodată,Țâșni îngrozitorul duh.Puternic sta, ca o furtună,Precum un fulger strălucea,Și-n cutezanța…
Acela care, în viață, a fost păstor, a devenit după moarte păun – Visul mamei lui Dante / Giovanni Boccaccio
Totul despre visul mamei lui Dante În timp ce era însărcinată, nobila femeie s-a visat la picioarele unui laur uriaș, alături de un izvor limpede, dând naștere unui fiu care, hrănindu-se cu fructele ce cădeau din copac și cu apa din izvor, s-a preschimbat apoi într-un păstor voinic și tare doritor de frunzele laurului sub…
Închid ochii pentru a căuta un om cu o barcă / Paul Celan
Din nou am suspendat marile umbrele albe în văzduhul nopții. Știu, nu pe-aici e drumul noului Columb, arhipelagul meu va rămâne nedescoperit. Nesfârșitele ramificații ale rădăcinilor aeriene de care am atârnat câte o mână se vor îmbrățișa în singurătate, neștiute de călătorii înaltului, mâinile le vor strânge tot mai convulsiv și niciodată nu-și vor lepăda…
