Nu-L mai apăr de mult pe Dumnezeu, ci Îl afirm / Al. Mironescu

La un moment dat, printr-un concurs de împrejurări, pe care l-am relatat cu alte prilejuri, atât cât asemenea totuși enigmatice lucruri pot fi relatate, întrebarea crucială mi s-a impus cu o forță teribilă și cu un caracter inexorabil: Există ori nu există Dumnezeu? Întrebarea aceasta nu a fost încă una, supranumerală, pe lângă atâtea altele…

Încrederea – Puterea poetică a spiritului omenesc / Nicolae Steinhardt

Pe patul de moarte fiind și venind careva să-mi demonstreze cu argumente irezistibile că nu Hristos e adevărul, ci altceva, eu voi rămâne cu Hristos și mă voi despărți de adevăr. Dostoievski Textul evanghelic, atât în referatul lui Matei, cât și în referatele lui Marcu și Luca, folosește cuvântul credință (”cum de nu aveți credință?”…

”Mângâerea cetitorilor în mijlocul desnădejdii” / Tomas de Kempi

***Scriitorul acestei căți instructive, Toma de Kempi, s`a născut în anul 1380 în sătișorul cu acelaș nume Kempi aproape de orașul Utrecht. După ce-și sfârși educațiunea în școalele după acele timpuri, intră în numărul fraților din ordinul Augustinilor unde își petrecu toată viața. Se săvârși în anul 1472 având 92 de ani dela naștere. Sfaturi…

Există în deznădejde o amărăciune fecundă, sămânța unei virtuți pe care e greu s-o ai în altă parte / Al. Mironescu

Nu ești o carte de gând omenesc ticluită: În amurgul lumii noastre de tinăTu plină de dumnezeiască lumină linăEști însăși inima lui Hristos descoperită. Lăsată nouă spre biruirea restriștii,Eternă diată a Domnului Sublim,În teascul inimii lor te-au diortosit evangheliștii,Ca și noi, nu cu ochii, cu inima să te citim. V. Voiculescu – Evanghelia Eu nu…

IMAGO DEI – Puncte de convergență între psihologia analitică a lui C.G.Jung și antropologia creștină / J.C.Larchet

Departe de ateismul lui Freud și de judecățile negative referitoare la fenomenul religios, Jung a manifestat de-a lungul întregii sale vieți un interes profund față de religii, atât occidentale, cât și orientale, interes care i-a marcat în mare parte reflecția teoretică și practica terapeutică. După cum notează R. Hostie, ”este cu totul rar ca un…

”Potrivit firii” – Din marile principii ale Antropologiei Creștine / J.C.Larchet

Antropologia creștină are drept caracteristică esențială faptul că nu concepe omul înafara relației lui cu Dumnezeu. Relația cu Dumnezeu definește deopotrivă ființa și menirea omului. Antropolgia creștină se întemeiază pe cuvântul Scripturii, care spune că omul a fost creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (cf. Fac. 1,26). Această afirmație din Cartea Facerii, referitoare la…

Dă-mi să devin nimic / Simone Weil

Nu posedăm decât lucrurile la care renunțăm. Cele la care nu renunțăm ne scapă. În sensul acesta, nu putem poseda nimic fără să trecem prin Dumnezeu. (…) Odată ce am înțeles că suntem nimic, ținta tuturor eforturilor e să devenim nimic. Acestui scop îi este dedicată suferința acceptată, acestui scop îi este dedicată acțiunea, acestui…

Lampa afumată a conștiinței / J.C. Larchet

Când a făcut Dumnezeu pe om – zice ava Dorotei – a sădit în el ceva dumnezeiesc, ca un gând mai fierbinte și luminos, având însușirea unei scântei ce luminează mintea și-i arată acesteia deosebirea binelui de rău. Aceasta se numește conștiință și ea este legea firii lui. Când conștiința noastră ne spune să facem…