„Stă Iisus la o fereastră stinsă”- Icoana bunicei / I.Teodoreanu

Transcriu această poveste pentru bunica mea Reveica, rugându-mă ca porțile cerului să i se deschidă blânde și îngăduitoare, căci ieri (26 februarie 2021) a plecat în Sus. Umbre am și eu, umbre ai și tu, cetitorule, călătorule spre moarte, frate al trecerii mele. Și iată-l și pe Iisus alături de noi, veghind înalt în marea…

Imediat ce am conștientizat existența unei forțe în puterea căreia mă aflu, am simțit posibilitatea vieții – Spovedanie / L.Tolstoi

Cunoașterea credinței izvorăște, la fel ca întreaga omenire cu rațiunea ei, dintr-o origine misterioasă.Această origine este Dumnezeu. Am înțeles că greșisem și cum anume greșisem. Greșisem nu atât pentru că gândisem incorect, ci mai ales pentru că trăiam greșit. Am înțeles că adevărul îmi rămăsese ascuns nu atât din pricina gândirii mele greșite, ci deoarece…

„Tatăl Nostru al Apostolilor” / Traducere de Rudolf Steiner

*Rudolf Steiner, Mantrische sprüche. Seelenübungen II (Maxime mantrice. Exerciții sufletești II), GA 268, Dorncah, 1999, p. 341. *Tată, Tu, care ai fost dintotdeauna, ești și vei fi în ființa cea mai intimă a noastră!Fie preamărită și slăvită Ființa Ta în noi.Întindă-se Împărăția Ta asupra faptelor noastre, asupra modului nostru de viață. Voia Ta o îndeplinim…

Poeme din mărgele de sticlă / Hermann Hesse

Poemele fac parte din romanul lui Hesse, Jocul cu mărgele de sticlă, Capitolul „Scrierile postume ale lui Josef Knecht”. Litere Luăm pana căteodată și-ntr-o doarăAșternem semne-n șir pe albe foi,Pentru oricine, spusa lor e clară, Un simplu joc, codificat de noi,Dar un sălbatic, sau un om din lună Aceste măzgăleli de le-ar privi,O lume neștiută…

Ce e omul? / Sandu Tudor #2 – Omul e un cosmos care trebuie bine rânduit, limpezit, împlinit, finisat.

Pentru orice realizare, orice construire, orice nou început și viață nouă e nevoie de o rupere, de dărâmare, de tăgăduire. Puterea virtuții, taina virtuții exprimă gradul superior al puterii dumnezeiești. Trebuie să înțelegem această lucrare a puterii lui Hristos în noi, adică să ajungem la conștiința acestei lucrări în noi. (…) Printr-o cinste anume, omului…

Nu-L mai apăr de mult pe Dumnezeu, ci Îl afirm / Al. Mironescu

La un moment dat, printr-un concurs de împrejurări, pe care l-am relatat cu alte prilejuri, atât cât asemenea totuși enigmatice lucruri pot fi relatate, întrebarea crucială mi s-a impus cu o forță teribilă și cu un caracter inexorabil: Există ori nu există Dumnezeu? Întrebarea aceasta nu a fost încă una, supranumerală, pe lângă atâtea altele…

Există în deznădejde o amărăciune fecundă, sămânța unei virtuți pe care e greu s-o ai în altă parte / Al. Mironescu

Nu ești o carte de gând omenesc ticluită: În amurgul lumii noastre de tinăTu plină de dumnezeiască lumină linăEști însăși inima lui Hristos descoperită. Lăsată nouă spre biruirea restriștii,Eternă diată a Domnului Sublim,În teascul inimii lor te-au diortosit evangheliștii,Ca și noi, nu cu ochii, cu inima să te citim. V. Voiculescu – Evanghelia Eu nu…