Poeme din mărgele de sticlă / Hermann Hesse

Poemele fac parte din romanul lui Hesse, Jocul cu mărgele de sticlă, Capitolul „Scrierile postume ale lui Josef Knecht”. Litere Luăm pana căteodată și-ntr-o doarăAșternem semne-n șir pe albe foi,Pentru oricine, spusa lor e clară, Un simplu joc, codificat de noi,Dar un sălbatic, sau un om din lună Aceste măzgăleli de le-ar privi,O lume neștiută…

Ce e omul? / Sandu Tudor #2 – Omul e un cosmos care trebuie bine rânduit, limpezit, împlinit, finisat.

Pentru orice realizare, orice construire, orice nou început și viață nouă e nevoie de o rupere, de dărâmare, de tăgăduire. Puterea virtuții, taina virtuții exprimă gradul superior al puterii dumnezeiești. Trebuie să înțelegem această lucrare a puterii lui Hristos în noi, adică să ajungem la conștiința acestei lucrări în noi. (…) Printr-o cinste anume, omului…

Nu-L mai apăr de mult pe Dumnezeu, ci Îl afirm / Al. Mironescu

La un moment dat, printr-un concurs de împrejurări, pe care l-am relatat cu alte prilejuri, atât cât asemenea totuși enigmatice lucruri pot fi relatate, întrebarea crucială mi s-a impus cu o forță teribilă și cu un caracter inexorabil: Există ori nu există Dumnezeu? Întrebarea aceasta nu a fost încă una, supranumerală, pe lângă atâtea altele…

Există în deznădejde o amărăciune fecundă, sămânța unei virtuți pe care e greu s-o ai în altă parte / Al. Mironescu

Nu ești o carte de gând omenesc ticluită: În amurgul lumii noastre de tinăTu plină de dumnezeiască lumină linăEști însăși inima lui Hristos descoperită. Lăsată nouă spre biruirea restriștii,Eternă diată a Domnului Sublim,În teascul inimii lor te-au diortosit evangheliștii,Ca și noi, nu cu ochii, cu inima să te citim. V. Voiculescu – Evanghelia Eu nu…