Poezia îl ajută pe omsă moară râzând de bucurierâzând în ochii iubiriirâzând în ochii plini de aprige astre ai morțiirâzând fericit în ochii uitării. Ca sângele viu, ca puterea luminii și ca baterea mării zvâcnește poezia în trupul nemăsurat și impalpabil al lumii, sens, contrasens, convertind alternanța atâtor ritmuri fără sens într-o legănare extremă de…
Tag: salbatic
Întoarcerea acasă / Friedrich Nietzsche
O, singurătate! Tu, patrie a mea, singurătate! Prea multă vreme am trăit sălbatic printre străini sălbatici, ca să nu plâng când mă întorc! Acuma amenință-mă cu degetul, ca mamele, acum surâde-mi blând, ca mamele, acuma spune-mi doar atât: ”Dar oare cine-i cel ce ca un uragan s-a-ndepărtat cândva de mine? – și care părăsindu-mă-a strigat:…
Cenușa trandafirilor pământești e pământul din care se nasc trandafirii cerești / Novalis
*Omul, gânditor, se întoarce din nou la funcția de început a existenței sale, la contemplația creatoare, în punctul unde nașterea și cunoașterea se aflau în cea mai minunată legătură reciprocă, la acea clipă creatoare a adevăratei desfătări când ființa se fecundează în ea însăși. Lumea superioară e mult mai aproape de noi decât ne inchipuim…
Demonul (fragment) / M.Lermontov
Prin vinetele spații clareZbura un înger luminos,De pe pământul șters în zare,Purtând un suflet păcătos;El, îndoielile, oftatulLe risipea, vorbindu-i blând,Cu lacrimi îi spăla păcatul,Și chinul i-l gonea din gând.Dar tocmai începu, ca visul,Să se audă paradisulCând, cu făptura-i răsculată,Tăindu-i calea prin văzduh,Din bezna iadului, deodată,Țâșni îngrozitorul duh.Puternic sta, ca o furtună,Precum un fulger strălucea,Și-n cutezanța…
