La 28 octombrie, Mircea Vulcănescu se stinge din viaţă în închisoarea de la Aiud, după 4 ani de crunte suferinţe, la 48 de ani. Este înmormântat într-o groapă comună, în cimitirul de pe Dealul Robilor, alături de mii de deţinuţi ucişi la Aiud. Ultimele lui cuvinte au fost: „Să nu ne răzbunaţi!” Nichifor Crainic: Observați în…
Tag: sine
„Quaestio mihi factus sum” (Am devenit pentru mine însumi o întrebare) – Sf. Augustin / Hannah Arendt #2
Eu eram acela care voiam să pornesc pe această cale, și tot eu eram cel care nu voiam. Eu eram, da, eu și numai eu! Nu voiam în mod deplin, dar nici nu mă împotriveam în mod deplin.*Greutatea (gravitația) mea este iubirea; de ea sunt purtat oriîncotro sunt purtat.*Forța iubirii este atât de mare încât…
Supraconștiința mistică în termenii metafizicii blagiene / Ion Mânzat
Identificarea cu „eul hristic” are în cazul misticului insondabile consecințe în psihismul adânc (abisal). (…) Starea de iluminare inefabilă și cu nimic comparabilă este pentru sufletul mistic o stare de supraconștiință. Misticul este cotropit de sentimentul autodepășirii, al unei înnoiri a întregii sale ființe pe un plan mai înalt al conștiinței. Starea de extaz este…
Vai de cel care trăiește cu ochii ațintiți asupra lumii materiale, cu spatele întors către lumea necunoscută! / V. Hugo
Visarea e odihna gândirii, extazul e odihna contemplării. De ce n-am avea un trup (în cealaltă viață), un trup subtil și diafan, în comparație cu care trupul omenesc ar fi doar o schiță nefinisată? Vom mânca? De ce n-am trăi, de exemplu, asemenea florilor, care n-au ore de masă, dar care câștigă și pierd neîncetat,…
Cele patru iaduri dostoievskiene / Ion Mânzat
Dostoievski este într-adevăr un prooroc întors din iad, dacă avem în vedere că ”iadul dostoievskian” este compus din patru iaduri conexe: primul iad este subterana, ocna ca temniță exterioară și, mai ales, interioară; al doilea iad este cumplita sa nevroză care l-a chinuit toată viața; al treilea iad este ruleta, patima jocului de noroc pe…
Singurele stări de conștiință valabile sunt cele care ne scot din închisoarea materiei / Albert Béguin
E nemaipomenit că tocmai înlăuntrul tău trebuie să privești ce e afară. Profunda și întunecata oglindă e în adâncul omului. Acolo e acel clar-obscur înspăimântător. Ceea ce se oglindește în sufletul omenesc e mai amețitor decât văzut direct. E mai mult decât o imagine, e un simulacru, iar în simulacru există ceva care ține de…
Cunoașterea de sine, această coborâre în infern, ne deschide calea spre divinizare / Hamann, Magul Nordului
Hamann, ”Magul Nordului”, a fost poate cel dintâi care a încercat un studiu psihologic al ființei omenești unde, sub imperiul metafizicii sale creștine, să depășească simpla descriere a facultăților psihice și a mecanismului lor. Începând cu ”Memoriile socratice” din 1759, el încearcă să respingă empirismul sprijinindu-se pe un raționament analogic. Totodată, Hamann este unul dintre…
Cenușa trandafirilor pământești e pământul din care se nasc trandafirii cerești / Novalis
*Omul, gânditor, se întoarce din nou la funcția de început a existenței sale, la contemplația creatoare, în punctul unde nașterea și cunoașterea se aflau în cea mai minunată legătură reciprocă, la acea clipă creatoare a adevăratei desfătări când ființa se fecundează în ea însăși. Lumea superioară e mult mai aproape de noi decât ne inchipuim…
”Privirea din cer” – fragment din studiul introductiv la ”Gânduri către sine însuși” de Marcus Aurelius
Preocuparea de sine în raport cu universul are în vedere adoptarea de către subiect a unei perspective metafizice asupra lucrurilor și evenimentelor acestei lumi și a unei ”discipline a dorinței”. La aceste rezultate nu se poate ajunge decât printr-o contemplare a naturii, printr-o cunoaștere a marilor legi ale acesteia, printr-o meditație asupra unității și armoniei…
IMAGO DEI – Puncte de convergență între psihologia analitică a lui C.G.Jung și antropologia creștină / J.C.Larchet
Departe de ateismul lui Freud și de judecățile negative referitoare la fenomenul religios, Jung a manifestat de-a lungul întregii sale vieți un interes profund față de religii, atât occidentale, cât și orientale, interes care i-a marcat în mare parte reflecția teoretică și practica terapeutică. După cum notează R. Hostie, ”este cu totul rar ca un…
